You are currently browsing the category archive for the ‘livin on a prayer’ category.

cred că studiile de caz sunt singura parte bună la programa de lb. romînă şi literatură universală. pe lîngă faptul că 3×7 studii = 21 + 4 = 25 de ore de stat degeaba pe an (exceptînd ălea 3+1=4 ore în care prezintă echipa mea), mai avem şi ocazia să ne întîlnim, aşa, mai mulţi la un loc. şi cînd ne întîlnim noi, numai de studiat nu avem chef.

am avut ghinionul (sau norocul, depinde de pe ce mal priveşti) ca studiul de caz al echipei mele la universală să pice primul, recte peste vreo 2 săptămîni, aşa că sîmbătă ne-am întîlnit toţi 6 să vedem ce o să facem. la nicoleta acasă, bineînțeles. darrr, să vă spun de vineri seara, cînd m-a sunat nicoleta să mă întrebe la ce oră vin! eu mai văzusem, în filme, oameni atît de ocupaţi încît vorbesc la 2 telefoane în acelaşi timp, dar nu credeam că o să am ocazia să experimentez asta vreodată.

mdeci, mă sună nicoleta să mă întrebe la ce oră vin.
eu: păi, nu știu, alde corina la cât vin?
ea: pe la 9 ziceau, parcă…
eu: cum la 9, fatăă?! noh, nu are cum. ia sun-o şi zi-i.
ea: nu am nr ei. sun-o tu.
eu: cum s-o sun dacă nu am cu ce?
ea: ia telefonu lu sor-ta, na!
eu: aah, da, stai așa. te las puțin pe masă, nicoleta. (după ce mă întorc)
ea: auzi, da’ parcă îi zicea ceva lu angelica de un nr. nou.
eu: aarrghh. stai că o sun pe irina să i-l cer.

o sun pe irina, fac rost de nr. nou al corinei, dar ea nu răspunde la el, ci la cel vechi, si la ala din greșeală. şi apoi începe partea de boss, cu 2 persoane la 2 telefoane în același timp. pe lângă faptul că mă simțeam ca o secretară, mai existau şi faze, gen: „eu: auzi, fată.” „corina și nic în același timp: da, fată!”, așa că nu prea ne-am lămurit şi faza s-a repetat şi sâmbătă dimineață, cu ana g. în locul corinei.

skip skip skip. la nicoleta mă așteptau marius și corina, ca 2 furnale ce erau, iar împreună cu ei şi cu nicoleta le-am așteptat pe ana g. și pe angelica, pentru că nu voiam să începem fără ele. să nu piardă ceva, nu de alta. după ce au ajuns şi ele şi ne-am dat seama că habar nu avem ce trebuie să facem și am început să întrebăm din 5 în 5 minute: ” pentru ce-am venit aici?”

după vreo jumătate de oră, marius şi-a dat seama că îi era foarte foame (deh, nu mâncase nimic toată ziua. şi era abia 10.30 😆 ), eu nu mâncasem aproape nimic pentru că mă chemase nicoleta, iar corina a trecut în 5 minte de la „mi-e un pic foame” la „nu mai pot de foame”. nico a fost fată bună şi ne-a dat ciorbicăăă! care fost fooarte bună, fată, donciu uori! angelica şi ana g. nu au avut ce face şi au mâncat şi ele, marius şi-a împărțit (sau donat?) pieptul de pui cu mine şi corina, şi după ce ne-am potolit toți foamea, ne-am întors la treabă, cu mai multă inspirație.

mă rog, în relativ-puţin timp totul a început să prindă contur, am făcut un plan, am împărțit sarcini, am search-uit pe net&stuff. marius a plecat apoi, şi a luat-o şi pe corina, pentru că veniseră amândoi, pe mașina lui pe 2 roţi. pe la 2 fără ceva au plecat şi angelica şi ana g. şi am rămas cu nic. după ce am făcut varză un proiect în powerpoint, ne-am relaxat cu vreo 2 ore de Facebook, barn buddy mai ales şi hlizeală la poze funny. apoi ne-am întors la proiectul în pp, care a ieșit destul de bine, zicem noi. ah, şi nicoleta, cel puțin în a 2a parte a zilei, s-a purtat ca şi cum mâncase baterii duracell. eu, una, am moțăit toată ziua şi am ajuns acasă moartă de oboseală, la fel ca într-a 10a când lucram la mihai pentru studiul de caz cu Bacovia.

per total totul a ieșit destul de bine. mai avem de pus la punct câteva chestii şi o s-o facem sâmbăta viitoare, la angelica. si o sa ne iasa misto, pentru ca noi o sa prezentam, nu o sa citim tot timpul de pe foi ca alti oameni naspa! 😆

PS – cu ocazia studiului ăsta am citit şi „Epopeea lui Ghilgameş”, care în genere e o mare varză! oare avea dreptate dirigu şi noi chiar suntem mai destepti ca pitagora&co?

Anunțuri

e un film bun pentru simplul fapt că nu te plictiseşte. nu are un mesaj pretenţios şi nu vrea să te pună pe gînduri, dar are o poveste faină şi muuulte urmariri de (sau cu?) maşini.

spre ruşinea mea e primul film pe care l-am văzut, atît cu angie cît şi cu nicolas cage, şi pot spune că am rămas plăcut impresionată. încă nu mi-am dat seama dacă vreunul din ei se ridică la înăltimea reputatiilor (pentru asta o să mai văd „girl, interrupted” cu angie şi „knowing” cu cage), dar la înălţimea rolurilor se ridică. :3

pe scurt, povestea este cam asa: randall „memphis” raines (god, i love his name!) a fost cel mai mare hot de masini din lume, dar din anumite motive s-a retras. frate-su, kip, incercand sa ii ia locul, a intrat intr-o afacerie dubioasa cu un tip – raymond „the carpenter” calitri (christopher eccleston – de care mi-a placut mai mult in rolul doctorului). anyways, kip fute afacerea asta si aici intervine memphis. calitri il pune sa fure 50 de masini in 72 de ore sau kip moare. ah, si ii mai da si 200 de miare pentru asta. (va reusi oare eroul nostru sa indeplineasca sarcina capcaunului? aflati dupa pauza! 😆 )

avem poveste de dragoste (doar pentru asta e sway – pe care angie o intruchipeaza onorabil), avem comedie (doar pentru asta au inclus si ciori in distributie 😆 ), avem actiune siii dupa cum spuneam, avem urmariri de masini (which i absoFUCKINlutly love). mai avem si cateva faze cam cliseice, dar le putem trece cu vederea fara nici un efort. theme songul e foarte catchy. l-am fredonat tot timpul fimului. faza cu botezatul masinilor mi-a placut. scenariul e bunicel (si are si cateva replici GENIALE!). personajele mi-au placut maxim (e fascinant sa vezi niste oameni atat de pasionati de masini). actorii sunt buni si totul se termina cu o imbratisare (mbine, aproape). ce poti sa ceri mai mult de la un film? 😆

întotdeauna mi se întâmplă la fel. ador/venerez/iubesc o melodie, un film, o carte, un serial pentru o perioadă, apoi mă satur de ea/el şi nu mai suport nici să aud vorbindu-se despre ea/el. de melodii mă satur în general după ce le învăţ versurile (şi aş putea să dau enşpe mii de exemple aici), de cărţi şi de filme după

mă tem să nu mi se întâmple la fel şi cu OCS, cu toate că mă îndoiesc. primul contact (indirect, ce-i drept) cu ei l-am luat printr-a şaptea sau a opta când nuşce campanie/ziar/carte/album? avea sloganul „ dansăm legaţi la ochi cu spatele la zid” şi eu îl repetam într-una pentru că îmi plăcea la nebunie.. apoi, anul asta, acum vreo 2-3 săptămâni când căutam mauser pe youtube şi am dat de „să nu aştepţi nimic”. şi am mai ascultat câteva melodii de la ei şi mi s-au părut drăguţele, aşa că am decis să le dau o şansă şi le-am descărcat discografia completă.

îs buni, mă. eu nu prea mă împac eu cu rockul alternativ românesc [de fapt nu prea mă împac cu rockul alternativ în general] [Indie FTW!] dar ei îmi plac mult de tot. la partea instrumentală mi se par geniali – ceva mai bun nu am auzit – dar nah! eu nici nu sunt prea pretenţioasă pentru că pun mai mult accent pe versuri. cu versurile e mai complicat. la unele melodii mi s-au părut absolut geniale (sau cel puţin că s-au chinuit când le-au scris. adică nu au pus primul cuvânt care le-a venit in minte), iar la altele rămâneam proastă de cât de d’ampulea erau puse unele cuvinte, probabil doar ca să iasă rima. exemplu: în „cineva sa ne…”, după un început destul de bun, vine faza asta: „ şi atunci iar ne gândim la mare, unde distracţia e tare”. ?!?!!?! chiar nu găseau o rimă mai bună decât „tare”?  dar mă rog, melodia asta este din 2001, al doilea album, erau şi eu mai mici, mai proşti şi mai la început, aşa că îi iert.  voceaaaaaa! vocea solistului e  ❤ ❤ <3. l-aş asculta cântând toaaată viaţa.

cel mai bun album din cele 8 albume (1999 : Razna
2001 : Ne punem în cap
2002 : Mâinile sus!
2004 : OCS tv
2005 : Best before 2005
2006 : Nu încerca așa ceva acasă (single)
2006 : Superparanoia
2009 : Dansăm legați la ochi cu spatele la zid.) este ultimul, evident. e cel mai bine lucrat, mai matur şi cu cele mai bine gândite versuri. şi nu este în el nicio melodie care să nu îmi placă. :3

dar, în altă ordine de idei, OMUL CU ŞOBOLANI” E PENTRU ASCULTAT, SIMTIT ŞI IUBIT, NU PENTRU SCRIS DESPRE EL!

benjamin franklin a spus asta, iar proverbele astea sunt geniale.

eu spun că e ok să bei, adolescent fiind 😆 , atîta timp cît:

  • o faci pentru că aşa îţi vine, nu pentru că e la modă;
  • îţi place s-o faci, adică te simţi bine atît în timpul cît şi după act.

a. şi atîta timp cît nu ajungi alcoolist/ă. dacă devii dependent eşti varză. eu mai bine m-aş vedea moartă decît să ajung dependentă de ceva. între timp,  eu o să rămîn la minidependenţele mele, mai puţin palpitante şi mai puţin la modă.

vorbim mîine.

ps. iubeesc melodia asta.

..din moment ce nu e nimic special la agenda mea.

înafara faptului că uneori îmi este pur şi simplu imposibil să găsesc ceva în ea, îmi iubesc agenda. doar că eu nu o numesc agendă – mi se pare prea formal – ci pur şi simplu – caiet. mbine, asta se întîmplă probabil şi datorită faptului că trebuşoara care-mi servea înainte de agendă era un caiet.

mi-am luat-o de la un treişopt din galaţi acum 2 luni şi din cauza ei era să rămîn pe-acolo, pen’ că ajunsesem la limită cu bugetul şi aveam de ales între biletul pînă acasă şi agendă. şi, cu toate că era cam neagră şi cam urîtă, am ales-o pe ea. acum nu vă mai spun cum am ajuns acasă, blablabla, că deja v-am plictisiit 😆

mdeci. ce se află în ea şi nu pot eu să găsesc atunci cînd vreau:

  • lista de cărţi citite într-a 10a.
  • lista de cadouri pe care vreau să le primesc de ziua mea (kiddin, nu vreau cadouri de ziua mea) (nici LMA!) cu cele 100 de cărţi pe care vreau să le citesc pînă la 18 ani.
  • citate din cărţi sau random.
  • multe fragmente preferate din cărţi preferate.
  • multe melodii preferate.
  • multe melodii pe care tre’ să le ascult.
  • lista cu lucrurile pe care tre să le facem – eu şi irina.
  • lista cu locurile în care trebuie să mergem.
  • lista cu chestii favorite random – gen saituri, oameni, lucruri, seriale.
  • desene care-mi demonstrează nemărginitul talent.
  • multe curcubeie – pentru că acum am o chestie pentru curcubeie.

aş fi vrut să vă pun şi poze cu ea, dar nu m-a lăsat să-i fac. a spus că-i violez intimitatea.

Ante Cititum – Am inventat treaba asta care se cheama: „Septembrie, 30 de zile, 30 de postari pe blogul meu de boss”. Deci o sa mai auziti de mine. 😆

Am recitit „Ensemble, c’est tout” by Anna Gavalda şiii mi-am amintit de ce este cartea mea preferata. Intr-un fel. Mbine, una din cartile mele preferate. 😀

  • Pentru ca din cauza ei o sa ma mut la Paris cand o sa fiu mare, si nu la Berlin, cum voiam.
  • Pentru că mi-a făcut poftă de o hoinăreala fără ţintă (asta-i pleonasm, nu? 🙂 ) şi fără sfîrşit prin Paris.
  • Pentru că din cauza lui Franck (unul dintre cele 4 personaje minunate) vreau de-o jumătate de an de cînd am citit-o prima oară sa ma fac bucatar (suna mai bine decat femininul). Mda, e unul dintre cele mai intunecate secrete ale mele. Nu, nu cred ca o sa reusesc, din moment ce nu am nicio tangenta cu bucataria, iar atunci cand gatesc ceva mi-e frica sa gust.
  • Pentru ca tot din cauza lui Franck vreau sa imi deschid un restaurant cand o sa fiu mare. :mrgreen: Bucuresti sau Paris? Aceasta-i intrebarea.
  • Pentru ca din cauza lui Camille (una din personaje) mi s-a insutit ciuda ca nu am talent la desen. 😦 Arrrgh, ce mi-ar mai placea! :3
  • Pentru ca tot din cauza lui Franck vreau sa-mi iau motor. Da unu mare, asa, cum aveau Thunder Five din Casa Intunericului a lui King. Da, stiu – viiise, fata, viiise!
  • Pentru ca am plans odata cu Franck atunci cand a murit bunica-sa.
  • Pentru ca 10 pagini mai incolo am plans odata cu Camille cand Franck a parasit-o si s-a intors la ea in acelasi sfert de ora.
  • Pentru ca inca 3 pagini mai incolo am plans iar, de data asta pentru ca s-a terminat. Si s-a terminat asaa de frumoos! ❤
  • Pentru ca atunci cand nu plangeam radeam cu lacrimi.
  • Pentru ca are o coperta pur si simplu geniala! Pe care eu am reprodus-o (cu mare talent, bineinteles) de vreo 3 ori numai in agenda si inca de vreo 13 ori pe unde am apucat.
  • Pentru ca filmul mi-a demonstrat a enspea mia oara cat is de proaste filmele facute dupa carti bune.
  • Pentru ca am luat-o de la biblioteca in februrie si tot nu am chef sa o duc.
  • Pentru ca desi am citit-o de 2 ori vreau sa mi-o cumpar, ca sa fie a mea, numai a mea si a mea numai!

Si inca alte 20 de „pentru ca”-uri,  dar banui ca v-am plictisit destul pentru azi. Deci, pe cati dintre voi v-am convins s-o cititi? 😆

„Mai tarziu am revenit la gandul ca viata insasi este o stare de tranzit intre nastere si moarte. Un peron unde te zbati sa ocupi un loc intr-un tren, esti fericit ca ai prins un loc la clasa I sau la fereastra, altul e necajit ca a ramas in picioare pe culoare, altii nu reusesc sa se prinda nici pe scari, raman pe peron sa astepte urmatorul tren si fiecare uita, poate, un singur lucru: ca trenurile astea nu duc nicaieri. Cel care a ocupat un loc la fereastra este, fara sa stie, egal cu cel care vine abia cu urmatorul tren. In cele din urma se vor intalni cu totii undeva intr-un desert unde chiar si sinele se transforma in nisip. In loc sa se uite in jur, oamenii se imbulzesc, se calca pe picioare, isi dau ghionturi.”

Octavian Paler – Viata pe un peron

P.S. – Doar profa de romana ar fi in stare sa strice momentul cu un „Ce a vrut autorul sa spuna aici ?”
P.P.S. – O sa mor pe melodia asta.

Uite articolul de ziua ta, cadoul meu adică. Scuză întârzierea şi să ştii că unele „argumente” s-au pierdut pe drum.

Pentru toate scaunele pe care ţi le-am stricat; pentru toţi nervii pe care ţi i-am făcut – şi reciproca e valabilă; pentru toţi kilometrii de râs pe care i-am parcurs cu tine; pentru singura dată când ne-am certat în aproape 11 ani; pentru toate seminţele tadim pe care le-am scăpat pe jos de vacă ce sunt; pentru că ţie-ţi place îngheţata vis, iar eu o urăsc; pentru că ţie-ţi place mai mult îngheţata de vanilie şi mie cea de ciocolată; pentru că toate apelurile pierdute de la tine –pentru că da! Eu îmi ţin telefonul în fund! 😆 ; pentru toate apelurile preluate; pentru toate planurile „diabolice” pe care le-am făcut impreuna; pentru că pe tine te enerevează sheldon – pentru că e exact ca mine! :D; pentru că eu îl ador pe sheldon – e exact ca mine ; pentru că eu chiar mă pricep să-ţi stric cheful; pentru că cel mai tare îmi lipseşte drumul înapoi acasă; pentru că unii ne considerau nişte „căcănari infecţi şi agramaţi” şi au vrut să ne „distrugă [exprimarea de desene animate le aparţine], dar am avut noi grijă de ei; pentru toţi idioţii de care am râs; pentru dăţile în care faza cu „a murit hannah montana!” ne-a ieşit; pentru toată bătaia pe care am mâncat-o de la tine în aproape 11 ani – şi reciproca e valabilă; pentru că MI-AI RUPT COTUL, fir-ar să fie! Pentru că fără mine nu poţi să te duci să te tunzi; pentru că ai idei mai multe şi mai bune ca mine; pentru că suntem nişte ciudaţi; pentru că ai luat locul 2, vaco, şi pentru asta nu te iert! Pentru că ne place să bârfim ca nişte ţate; pentru că uneori ţi-e ruşine să mergi cu mine pe stradă =D; pentru că ţi-ai schimbat parola la blog şi nu vrei să mi-o spui >:P! pentru poveştile geniale pe care le scriam în pauze – care mai erau şi în engleză! – şi pe care numai noi le înţelegeam şi le consideram amuzante; pentru pijamalele alea pe care nu ai vrut să mi le dai >:P! pentru toate discuţiile inteligente pe care le-am avut de-a lungul timpului – şi pe care pot să le număr pe degetele de la ale mele 2 mâini; pentru că eşti un mamă de mincinos şi nu eşti la bacău, ci acasă! [te-a văzut sormea! >:P]; pentru că eu totuşi, te cred de fiecare data; pentru fiecare dată când mi-o pasai pe maică-ta când vorbeam la telefon şi pentru toate converasaţiile filosofice pe care le-am avut cu ea; pentru că şi tu ai blog, dar de vacă ce eşti nu mai vrei să scrii pe el! dar mai ales, pentru că nu este nevoie să repetăm mereu că suntem cei mai buni prieteni ca să ştim că asta suntem!

Ante: La multi ani, Mihai! >:D< iubire maximă, astea.

Ştiu că mai toată lumea se întreabă ce sens are cuvântul leapşă în blogosferă. Păi, dragii mei dragi, i hez it! Dă defânişăn of ze word, i hez it!

leapşă – (lepşe) s.f – o scuză penibilă să spui lucruri banale/penibile/neinteresante despre tine sau despre chestii pe care le ai in căp’şor.

dar mie tot imi plac! :mrgreen:

Leapşă
de T. Dorina

1. When you look at yourself in the mirror in the morning, what’s the first thing you say?
„Măcar eşti deşteaptă!” =)) mno, eu nu prea mă uit dimineaţa în oglindă. eu ţin la inima mea, ştiţi, şi nu-mi place să-i dau de lucru.

2. How much cash do you have on you?
Well, usually a couple thousands dollars in bancnote mici, dar momentan.. nimic 😐

3. What’s a word that rhymes with “TEST”?
flest!

4. Favorite planet?
pământ, dăă. alta nu cunosc.

5. Who is the 4th person on your missed call list on your cell phone?
„oni şi atât ^^”

6. What is your main ring tone on your phone?
e pe vaibreişăns de când l-am luat.

7. What shirt are you wearing?
tricoul cu dungi de puşcariaş. sau de marinar. nu ştiu sigur.

8. Do you “label” yourself?
mneah!

9. Name the brand of your shoes you’re currently wearing?
regular douj’de mii orange socks.

10. Bright or Dark Room?
briiight!

11. What were you doing at midnight last night?
hmm. sforăiam… glumesc. eu nu sforăi 😆 dormeam.

12. What did your last text message you received on your cell say?
„Dudă, ce ati facut ieri? ce ati decis? n-am mai putut sa vin si acum mi-am recapatat telu k am vorbit prea mult ieri :D” de la oni.

13. What’s a saying that you say a lot?
mori.

14. Who told you they loved you last?
iău (24.06.2010 20:33:46): mori!
raae@ymail.com (24.06.2010 20:33:57): si eu te iubezg

deci mihai. 😆

15. Last furry thing you touched?
pătura mea, cred.

16. How Many Drugs Have You Done In The Past three Days?
enough, lol.

17. How many rolls of film do you need to get developed?
verde.

18. Favorite age you have been so far?
5

19. Your worst enemy?
maiself. or mai lene, mai bine zis.

20. What is your current desktop picture?
hăhăhă. bună glumă. desktopu meu e negru de cateva luni căci, citez: „You may be a victim of software counterfeiting. This copy of windows did not pass genuine windows validation.”

21. What was the last thing you said to someone?
„ci, mă?!”

22. If you had to choose between a million bucks or to be able to change a major regret?
gi, let me think. banii, dăă.

23. Do you like someone?
i like everyyyyone!

24. The last song you listened to?
ăh. Britt Nicole – When she cries.

ante scriptum – mihai voia să vă transmit că e foooarte fericit că are cartoon network. :)) si eu sunt 😀

mno, titlul nu are absolut nicio legătură cu melodia, starea mea de spirit sau conţinutul articolului. ştiu, nu-i frumos. dar se practică. 😆

song of the week. because i deeply, madly, truly wanted to go. şi totuşi nu am făcut nimic în privinţa asta. 😦

prima săptămână + înca jumătate din prima lună din mirobolanta vacanţă pe care am aşteptat-o mai ceva ca pe moşu’ , s-a dus. nu pot să spun să mi-e dor de şcoală, pentru că nu mi-e. nu mi-e dor să mă trezesc la şase jumate, nu mi-e dor de plictiseala de moarte de la ora de română, de ditai lecţiile de la istorie sau de mirosu lu profu de mate. neah. dar mi-e dor de sute de alte lucruri care ţin de mersul la şcoală. dar nu dor dintr-ăla care să mă arunce în cazanul cu melancolie. un dor care mă face fericită, aşa.. :-”

mi-e dor de drumu’ până acasă cu mihai, de „bătăi”, de râsete, de ” nu mai merg cu tine pe stradă niciodată!„, de îngheţaţă şi de seminţele de-un leu. mi-e dor de cum mă apucau riad şi oni de obraji – nu credeam că o să-mi fie vreodată dor de asta. mi-e dor de cum mă „încolăcezam” pe oni şi de iubirea ei din fiecare pauză – care durea. mi-e dor de „făăî! fă, te-aş bate! ” =)) mi-e dor de cum se punea mihai cu mine in bancă în fiecare pauză si de privirea pe care mi-o arunca irina cand il gasea pe locul ei. mi-e dor de cum ” imparteam” mancarea cu nicoleta. ❤ mi-e dor de cum copiam in pauze tema la romana de la irina. mi-e dor de orele de franceză, de vaca de diri si de isterica de profa de engleza. mi-e dor de placinta cu branza, de gogosi, de loto pizza si de kubeti, pentru că nu mai au acelaşi gust acum. mi-e dor de cum mă pişca ţopi de burtă. mi-e dor de „ce faci, coi?” – „bine, coi.” – ul cu gina. [continuarea e just for friends] mi-e dor de barfitu cu irina. pentru că pe mess nu are acelaşi farmec ca live. mi-e dor de tricoul meu, oni! si de caietul meu, oni! si de tine! mi-e dor de bancurile cu bebelusi morti la care radeam doar eu. mi-e dor de emily, dar asta nu are legătură cu şcoala. mi-e dor de ultima bancă de la perete, pentru că e banca mea!

mi-e dor de toţi şi de toate şi au trecut abia 10 zile, vă daţi seama? tre să-mi revin şi să încep să mă „bucur” de vacanţă, ffs. 😆 şiiiii pe 18 mă duc la mare. 😀 cred. sper. :mrgreen:

bai baiiii! 🙂