You are currently browsing the monthly archive for Octombrie 2009.

Nu am net.

Anunțuri

Grav.Foarte grav.

Am boala aia afurisită de care suferă foarte mulţi oameni. Nu`i ştiu denumirea exactă (pentru că nu are una) dar ştiu prin ce se manifestă: prin impotenţa de a săvârşi anumite acţiuni până în ultimul moment.(sper că m`am exprimat corect 😆 )

Adică eu, cu toate că în acest moment ştiu că am pentru mâine o tonă de scris şi de învăţat (bine, nu chiar o tonă.poate doar jumătate) + test la bioloagă + alte chestii de făcut+ alte alte chestii, frec menta pe bloguri şi scriu aberaţia asta. Este ca şi cum o forţa a răului mă ţine foarte strâns si nu mă lasă să fac ce-ar fi logic să fac. Păi dacă asta nu e boală, eu îs turc 😆

Şi dacă mâine la 7:10 nu o să alerg eu ca bezmetica neştiind ce să fac mai întâi, atunci eu nu mă numesc bolnavă de boala asta, care este, pe persoană fizică!

Tocmai mi`a zis mama ca daca inchid calculatorul in acest veri momănt si nu ma pun la scris, ma arunca pe geam sau nu-am-inteles-exact-ce-imi-face 😀

Pe mai departe, zic!

Ps: Nu stiti cumva un leac pentru boala asta?:)

luni,
marti,
dimineata,
vise versus visuri,
„cine are nevoie de prieteni?!”
ceata,
ciocolata,
scrisoarea,
„miroase a dimineata”,
adolescento!,
seminte,
multe seminte,
soapte,
aberatii,
lacrimi si rasete,
rasete pana la lacrimi
.un nor, doua nor,
„ai blog, bai? te crezi smechera?”
„vrei un os?”,
Banc,alt banc,
„daca voi nu’mi intelegieti glumele nu inseamna ca nu sunt amuzanta, da?”,
„je l’aime a mouriiiiiiiiiir!”
foc,
my head on your shoulder,
„te iubesc de’mi sare smaltzu’!”
„mi’ai mancat juma’ din viata!!!”
„te ziiic, tee ziiic!”
covrigi,
cornul tau cu finetti,
placinta mea de branza,
si marul tau!
copil,
o chitara veche,
tenisii mei
,ai tai,
si ai lor.
acasa, acasa, acasa
.patul meu
.al meu si doar al meu.
melodia mea preferata
.ceaiul din cana,
abur si fum.
„uite, acolo’i steaua mea!”
alearga, alearga, alearga!
gata, nu mai alerga.
„-suntem noi ciudate sau astea’s chiar proaste?
-uhm, cred ca amandoua.”
ignoranto!”scuze” versus „imi pare rau!”
colegi versus prieteni ,
rutina,iubita mea!
„dragalajilor!”=))
mi’e somn,
mi’e foame,
mi’e rau si mi’e frig.
vreau cartofi prajiti.
si sa dorm mult.
6:30
6:35
6:44
lenka si mika
green day si maroon 5
eminem si 50 cent
„trezeste’te, ce mai astepti!?
„cum adica ce mai astept??!!”
„-te plictisesc?
-tu?! niciodata!”

Pe mai departe!

rrr
M’am gandit toata saptamana la postul asta. Si cum imi venea o idee mai inteligenta, pac, o notam undeva. Dar acum nu mai gasesc hartiile pe care am notat alea alea, asa ca nu mai conteaza:)

Eu am avut in viata mea (adica de cand am cont de yahoo) 4 „prieteni” virtuali mari si lati. Si trebuie sa vad spun despre ei 😆 Ii notez cum A, B, C si D. (n.r.- astea nu sunt initialele lor, da?)

Pe A am „cunoscut’o” in timpul unei partide de Conquiztador. Ne-am inteles bine cat am vorbit pe chatul de acolo, ne’am dat add pe mess, si asa a inceput totul. Vreo 2 saptamani am vorbit foarte foarte mult. Despre absolut orice. Dar, apoi a aparut problema aia care apare la mine mereu: m’am plictisit de ea:| Si am inceput sa vorbim din ce in ce mai putin, apoi putin spre deloc, apoi deloc deloc. Totusi, nu am sters’o din lista de messenger. Si acum am inceput sa ne „salutam” iar.

Apoi am cunoscut-o pe B pe un alt chat (ei, acum sa nu credeti ca eu stau toata ziua pe chaturi:))). La fel, ne’am inteles bine, ne-am dat add pe messenger si am inceput sa vorbim.Ar mai fi ceva de mentionat: B e putin mai mare. Cu vreo 10 ani. De ea nu m’am plictisit, dar mi’am dat seama ca nu avem nimic in comun. (Decat aceeasi zi de nastere:)

Apoi a aparut C, pe care l’am cunoscut pe bloooog. Cu C am ras mult si am vorbit mai mult despre muzica. Apoi m-am plictisit de el si i-am dat delete->delete from adress book, too->yes. 😀

Pe D am cunoscut-o tot pe blog. Cu D am (da, inca am) cea mai lunga si cea mai placuta relatie de „prietenie” virtuala. Avem destule lucruri in comun, cred. Pentru mine conteaza doar ca ma face sa rad la greu:))
(Se simte careva?:>)

Totusi, pot eu sa consider o persoana pe care nu am intalnit-o niciodata in carne si oase, cu care vorbesc de 2 luni, sa zicem, PRIETENUL/PRIETENA MEU/MEA?
Nope, eu nu. Amici, laugh buddies, da. Dar la fel de prieten ca pe care’l cunosc din clasa I, cel cu care’mi petrec timpul liber, stau in banca, merg la scoala, rad de ma dor toti muschii, imi impart mancarea, ma bat, ma cert&so on, niciodata.

V-am dezamagit? Imi pare rau. Pur si simplu nu pot, nu vreau si nu stiu sa ma amagesc cu lucruri dintr’astea.

Pe mai departe!

Legaturi bolnavicioase vorbesc de film, pentru ca mi se pare chiar nasol. Vorbesc de cartea Ceciliei Ştefăneşcu.Carte care mi se pare absolut geniala, superbă, sublimă, fără cusur. De fapt, singurul ei defect ar fi că are doar 187 de pagini.

Pur si simplu am devorat-o!

Ieri am fost cu Mihai la bibliotecă şi la poştă. Nu aveam de gând să împrumut nicio carte. Stăteam tolănită pe un scaun când am întors privirea si am văzut-o. Primul lucru care m-a atras a fost titlul. Îmi povestise cineva filmul, mai demult, şi mi-am adus aminte de el. Apoi am văzut că scriitoarea e născută în 1975 şi am fost curioasă să văd cum scrie. Şi am luat-o. Aseară am citit doar 80 de pagini. Înainte să mă culc mă gândeam „cum ar fi să nu mă duc mâine la şcoala, să stau acasă şi să o termin de citit?!” Dar lol, nu am putut. Aşa că am luat-o cu mine la şcoala. veri not me.

Când am ajuns, am scos-o din ghiozdan şi bineînţeles că m-am lăudat cu ea. „Ia uitaţi, măăă, ce carte kinki citesc eu, măăăă”. Am convins 6 persoane să o citească 😆 doar prin faptul că le-am arătat că într-un pasaj se găsea şi cuvântul „futem” (adolescenţii din ziua de azi).Mai apoi am descoperit că_cuvintele din familia lexicala a verbului „a fute” sunt la ordinea paginii. Bine, dar nu a fost doar asta. Am mai lăudat-o şi eu puţin. Şi le-am spus că în carte este vorba de o lesbiană.

Cert e că în ora de mate, de fizică, de geografie şi în pauze am citit, am citit si am citit. Şi am citit şi în microbuz în drum spre casă. Unde am şi terminat-o. 😀 Dar mi-a părut rău, pentru că nu mă săturasem încă. Voiam să văd ce o să mai facă Kiki, ce o să mai facă Alex, cine e de fapt naratoarea?, dacă se mai mărită Alex, cu cine dracu se mărită?, Sandu ăla ce naiba a mai făcut? dar Sergiu? dar Renato?, etc, etc, etc.

Vreau un al doilea volum, doamna Cecilia!

M-am hotărât să încep să citesc. Să citesc în adevăratul sens al cuvântului. Mult mult. Ca o apucată obsedată de citit adevărată elevă de la profilul filologie. Pentru că trebuie să recunosc, lista mea de cărţi citite până acum e destul de ruşinoasă. Dar gata!
Azi am luat „Nudul Dianei” de Mariana Codruţ. După ce o termin iau o carte care o să-mi trebuiască la şcoala. Am zis!

Voi aţi citit „Legături bolnăvicioase”? Bravo!
Nu aţi citit-o?
Citiţi-o!

Pe mai departe!

PS: Aaaa, şi încă ceva. De fiecare dată când citesc o carte, îmi vine pofta să scriu una. Ştiu, bad bad baaad idea. Dar îmi trece de fiecare dată pentru că ştiu că nu aş putea, god damn it! Anul ăsta îi zic lui Moş Crăciun să-mi aducă talent la scris. Mult. Un sac, eventual.

MĂI, VORBĂRAIA ASTA GOALĂ NU ARE NICIO IMPORTANŢĂ! CITIŢI CARTEA ŞI O SĂ VEDEŢI CE VREAU SĂ ZIC!

Later Edit: Maine vine postul despre „Prietenii virtuali”. Cred.:”>

Da, vreau sa scriu un post cu subiectul acesta. Dar mai intai vreau parerea voastra.

Voi credeti in prieteni si prietenii virtuale?

Nu sunt sigură că „uhm” este un mod bun de a incepe o postare nouă.Dar totuşi…

Săptamâna asta am fost racită. Big time. În jur de 10-20 de pachete de şerveţele folosite. (Că eu pastile nu iau, clar?) (Bine, doar Faringosept)
Şi odată cu răceala asta năpraznică (pe care chiar nu ştiu de unde am căpătat-o) a mai venit şi o durere de gât.+ plus o madărfaching răguşeala urâtă de tot. Care a adus cu ea cateva voci groteşti. Voci pe care le-am purtat eu, înţelege-ţi nu?

Aşa că toată săptămâna a trebuit sa suport, pe lângă vocile astea, şi glume ca: „Hahaha, Dorina, lasă’te de fumat” sau „Hahahaha, Dorina, ai văzut lupul? (pe asta nici acum nu am inţeles’o). Până şi profii se uitau colorat la mine:))
Dar cred că azi mi s’a mai îndreptat vocea (nu?)

Acum 2 zile mi’au zis 2 dintre cei mai buni prieteni ai mei ca sunt o pedeapsa pentru ei. Funnea, nu? Nu. In gluma, cred. Sper.
(*Da, măăă, si eu va iubesc>:P!*)

Si azi am luat 10 la geografie la teeest. Mersi pentru felicitări!

Şi postul asta l-am scris partial cu diacritice. (Da, vreau os pentru asta)

Pe mai departe si noapte buna!

Ps: Am o porecla noua. Burghezie. Sau Burghy. Imi place. Kind of…

Se poate da coltzul de la o supradoza de Faringosept?

1.Stiu, maine-i greva!*emoticon care zboara de fericire* .Oricum, noi o sa facem 3 ore din 6 asa ca… (phootu’i mama ei de greva japoneza)

2. B’Rollul e in lucru. O sa apara niste schimbari.Nu va speriati daca nu va mai vedeti in el 😆

3. Cred ca netul meu si’a pus in gand sa ma omoare. Incet si dureros.

4. Care ma ajuta si pe mine cu tema la romana:((?

5. Voi ce ziceti, sa ma duc maine la scoala?:>

6. Care participa cu mine la „The Amazing Race”? Cand o sa fiu mare, of course.


Pe mai departe!

Pentru ca ieri (sau alaltaieri???) a fost ziua internationala a muzicii si pentru ca draga de Ada a avut bunavointa si placerea si ce a mai simtit ea in acel moment sa’mi paseze o leapsa muzicanta(Multumesc, Adaaa!), am zis sa’mi misc fundul si sa o onorez cum se cuvine. Si drept sa va spun, e o leapsa al naibii de solicitanta.
Cica trebuie sa va spun melodia „cu care imi rezoneaza cel mai bine sufletul”. Melodie, adica una singura.
Pai eu nu pot sa va spun, dom’le, de o singura melodie. Eu avand un playlist de 96 de melodii (da, atatea melodii am in tooot pc-ul) (haide, plangeti’mi de mila), nu pot sa fac asta, pentru ca celelalte 95 de melodii s’ar simti jignite. Asa ca, dupa multe negocieri, am ajuns la o rezonabil numar de 5 melodii:D.

1.James Morrison feat. Nelly Furtado-Broken strings

2.Eminem-Beautiful

3. Regina Spektor-Eet.

4. Mika-Grace Kelly

5. Lilly Allen-The Fear.

(melodia asta ma reprezinta cel mai bine:> )

Cam astea sunt melodiile care-mi plac cel mai si cel mai mult. Cred. Ziua Muzicii a trecut asa ca nu cred ca mai are vreun sens sa pasez leapsa.
(Mi-e rau:()

Pe mai departe!