blogul meu o să se cheme de acum şi pînă mă enervez şi-l schimb înapoi în „şaptişpe”, futilităţi! pentru că asta este: o aglomeraţie de futilităţi 😀

inception a lansat întrebarea: de ce ne „trezim” aruncati direct in mijlocul visului si nu ne amintim niciodata inceputul lui? paii… poate ca mijlocul e de fapt inceputul, dăăă! bleh, nu mă băgaţi în seamă. am visat acum vreo 3 zile pe cineva pe care nu mai vazusem de ceva timp şi de care-mi era doorrr. şi m-am simţit super bine visand asta, dar cand m-am trezit si mi-am dat seama ca nu a fost decat un vis, nu m-am mai simtit asa de bine! 😐 ah, şi ieri seară am avut cel mai SF vis din evăr! cred că tipul care a creat star wars ar fi gelos pe mine :)) şi dacă visul ăla a răsărit din imaginaţia mea, înseamnă că am subestimat-o rău de tot!

mă rooog. eu am o dilemă şi în acelaşi timp o întrebare pentru voi: preferaţi uşurarea pe care o simţiţi cînd vă treziţi dintr-un vis urît şi vă daţi seama că a fost doar un vis, sau fericirea din timpul unui vis frumos şi dezamăgirea pe care o simţiti cînd vă treziţi?

Anunțuri