LATER THAT EVENING: gata! sunt un copil fericit!

Sfârcul este cea mai mişto parte a ţâţii. Cea mai sexi, cea mai kinki, cea mai cul, cea mai cea. Hai sa recunoaşem(şteţi), fără sfârcuri – care sfârcuri dau culoare, formă, senjiuăliti, ţâţii – ţâţa ar fi doar o umflătura, albă, aşa, fără nimic special, poate chiar scârboasă.

Dacă nu ar fi sfârcurile, nu ar mai fi nici oftaturile bărbaţilor, litrii de salivă, erecţiile&stuff. Spuneţi-mi că nu e aşa! Spuneţi-mi că nu am dreptate şi că de fapt voi suspinaţi după bucata aia de carne alba (sau depinde, neagră, cărămizie, galbenă, verde) de femeie.

Şi totuşi, în filme&reclame, când se-arată câte o ţâţă – şi, frate, se arată, nu glumă! – fix sfârcul se acoperă! Fix el, ca şi cum ar fi ceva bleah! câh! caca!, când de fapt el – şi doar el – este motivul pentru care ţâţele sunt aşa de preaadorate! care este.

Mă râcâia asta pe ficaţi. Ce voiam eu să spun e că: sfârcurile sunt mişto, nu ar trebui cenzurate.

PS – Azi am fost de servici pe liceu. Hardcore, frate! Mai vreau!
PPS – Mâine, după 4 zile fără ore, tre să mă car la şcoală. Ca să fac, efectiv, ore. Şi tre să mă asculte şi la română :s fockin şiet!
PPPS – Băi băi băi. Îmi iau tricou de la tu.ro. 😡

Anunțuri